Raportul educaţie – artă.

Arta şi educaţia se definesc şi se completează reciproc: educaţia este şi a fost definită ca o artă, iar arta are prin natura ei o finalitate educativă.

Existenţa noastră cotidiană este impregnată de estetic. Omul contemporan marcat de pragmatism găseşte (sau trebuie să găsească) răgazul de a gusta frumosul, caută emoţia şi plăcerea estetică. Receptarea şi vibrarea faţă de valori estetice determină constituirea unor idei, atitudini, comportamente valoroase. Sub aspect psihologic şi ontologic omul are nevoie de estetic. Criza estetică invocată uneori şi în context educaţional este poate mai curând o criză a receptării, a capacităţii de percepere a formelor noi şi de surprindere a sensurilor profunde ale acestora.

Educaţia contemporană trebuie să-şi asume şi responsabilitatea de a dezvolta tinerilor receptivitatea estetică, formarea personalităţii estetice.

Estetica modernă face trecerea de la obiectivismul estetic la subiectivismul estetic. Nu se mai porneşte de la cercetarea formei obiectului estetic, ci de la atitudinea subiectului care contemplă. Th. Lipps a propus termenul de empatie, sâmburele general al oricărei plăceri estetice şi al oricărui act de valorizare estetică, pentru a desemna noul înţeles al relaţiei artist – creaţie – receptor.  A empatiza înseamnă a simţi ceva în altul. A savura estetic înseamnă a mă savura pe mine într-un obiect senzorial diferite de mine, a mă transpune în el. Frumuseţea lor este această intimă pătrundere a mea, ideală şi liberă, în ele. Arta dezvoltă sentimentul libertăţii atât prin actul creator, cât şi prin cel al receptării. Receptarea necesită o pregătire specială, nu este o simplă percepere. Receptarea nu este un act pasiv, ci îl implică pe receptor în re-crearea mesajului. Opera trebuie luminată din interior, altfel ea rămâne tăcută, opacă. În afara experienţei estetice, obiectul nu are valoare estetică. Arta este transpunere, nu simplă reflectare a realului.

Educaţia estetică este în viziunea lui R. Hubert o educaţie a afectivităţii, al cărei obiect este cultivarea aptitudinii de a percepe frumuseţea lucrurilor, a aptitudinii de a resimţi dragostea faţă de subiect, a aptitudinii pietăţii în raport cu totalitatea existenţei. Pentru Hubert, cele trei forme ale educaţiei estetice sunt educaţia artistică, educaţia filetică, educaţia religioasă (Momanu, 2002).

Educaţia estetică potenţează libertatea alegerii sau aderării la frumosul autentic. Pregăteşte conştiinţa subiectului pentru întâlnirea cu valoarea de ordin imaginar şi simbolic. Dictonul de gustibus non disputandum este valabil dacă individul este matur din punct de vedere estetic, nu însă şi pentru acele persoane care gravitează în jurul mediocrităţii artistice, care nu au ajuns la autonomia axiologică în domeniul estetic.

Bunul gust este condiţionat de cunoaşterea şi interiorizarea unor criterii valorice sau paradigme de receptare. După cum există un analfabetism şcolar, există şi un analfabetism estetic – incapacitatea de a sesiza frumosul şi de a fi impresionat de acesta, insensibilitatea faţă de inefabilul artei (Cucoş, 2002). Imunitatea afectivităţii faţă de zone întinse ale existenţei are consecinţe păgubitoare pentru indivizi şi pentru societate.

Educaţia estetică nu trebuie confundată cu educaţia artistică. Din punctul de vedere al conţinutului, educaţia estetică are o sferă mai largă, incluzând frumosul din natură, societate şi artă, educaţia artistică vizează doar frumosul din opera de artă.

Sursa: Momanu, M. (2002).  Introducere în teoria educației. Iași: Editura Polirom

Cucoș, C. (2002). Pedagogie. Iași: Editura Polirom

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s